Mulțumesc pentru această incursiune în lumea lui Brâncuși prin care eu am trecut doar tangențial... în adolescență am fost în excursie cu clasa la Hobița, în copilărie am fost cu bunicul la Masa Tăcerii, iar cândva, pe la treizeci de ani, am fost la Coloană și la restul ansamblului.
Vizitele la Târgu-Jiu au fost mereu pe fugă, parcă și orașul impune fuga, asta pe lângă lipsa viziunii de-a integra cele trei creații (iar explicația descrisă de tine a fost lămuritoare și mi-a amintit de cazul orașului Făgăraș unde „catedrala” eclipsează Cetatea...)
Mă bucur că ai găsit ceva în plus față de ceea ce ştiai deja. Mi-e teamă mereu atunci când scriu despre subiecte atât de cunoscute, să nu ajung să plictisesc :)
Mulțumesc pentru această incursiune în lumea lui Brâncuși prin care eu am trecut doar tangențial... în adolescență am fost în excursie cu clasa la Hobița, în copilărie am fost cu bunicul la Masa Tăcerii, iar cândva, pe la treizeci de ani, am fost la Coloană și la restul ansamblului.
Vizitele la Târgu-Jiu au fost mereu pe fugă, parcă și orașul impune fuga, asta pe lângă lipsa viziunii de-a integra cele trei creații (iar explicația descrisă de tine a fost lămuritoare și mi-a amintit de cazul orașului Făgăraș unde „catedrala” eclipsează Cetatea...)
Mă bucur că ai găsit ceva în plus față de ceea ce ştiai deja. Mi-e teamă mereu atunci când scriu despre subiecte atât de cunoscute, să nu ajung să plictisesc :)
Am găsit mult mai mult decât mă așteptam, iar ilustrațiile tale adaugă o notă aparte. Fii un „melc” mai încrezător că ești pe drumul cel bun :)
Încerc :)