Raftul de cărți iubite și noul meu jurnal vizual

Mi-am făcut curaj să arăt ce-am simțit

În rândurile adresate abonaților cu plată, din scrisoarea anterioară, spuneam că ce-am simțit pe 1 ianuarie, odată cu plecarea copilei către Danemarca, m-a lovit sub centură și m-a prins complet nepregătită. Nu eram sigură că voi putea împărtăși emoțiile acestor zile, dar am decis că merită să o fac, din mai multe motive. Primul este că Petra este bine acolo și m-a încurajat să public, orice ar fi. Al doilea este că sigur mai sunt pe aici părinți sau oameni buni care vor înțelege și nu vor râde de mine. Al treilea vine din faptul că e ceva de învățat și din emoțiile care te iau pe nepregătite.