Săptămâna aceasta am fost mai activă decât mă așteptam. Am trimis două, DOUĂ scrisori, îți dai seama? Dar am rămas iar în urmă cu poeziile din Observator cultural, așa că te invit la un espresso dublu shot, băut ca italienii, în picioare la bar. Și sper SPER ca de săptămâna viitoare să-mi revin și să reintru în stilul normal de împărtășit poezii, adică în primul rând nu pe fugă, NU PE FUGĂ. Mai jos vei găsi ilustrațiile pentru poeziile apărute în ultimele două săptămâni, în Antologia poeziei românești de dragoste, numerele 1263 și 1264.
Vorbele spasmuri orgasme și cârpe
... Nimeni nu va putea șterge spațiul veneric al gurii tale În care limba e un tunel Și vorbele spasmuri orgasme și cârpe Mâinile tale rămân să atârne mai departe pe marginile întunecate ale obiectelor Nimeni nu va putea șterge gările ca niște fluturi mari Închiși în lămpi ...
Poemul întreg e aici.
Vizuina
Și ploaia eram noi cînd dintr-odată ne-mpărtășeam cu apă de iubire și peste toţi ne revărsam ca norii și peste toate fără părtinire și ceaţa eram noi cînd din fierbinte ca aburii ne ridicam de lună tremurători în bucurii și unul amestecat cu cel’lalt împreună ...
Poemul întreg e aici.
La un moment dat, poate chiar acum, mi-ar plăcea să împărtășești și tu cu mine câteva versuri sau numele unui poet sau al unei poete care îți place.
Eu, de exemplu, am mai citit în paralel poezii de Federico Garcia Lorca. Voi scrie separat despre asta, țin să spun doar că mi-a fost greu și am început să-l înțeleg abia după ce nu mi-am mai propus să înțeleg. Tu ce ai mai citit în ultima vreme, ce ți-a plăcut, ce te-a nedumerit, ce te-a enervat poate? Poate fi și poezie în proză sau de-a dreptul proză.
Dacă vrei să mai vezi și alte ilustrații, o arhivă (incompletă, deocamdată) se află la mine în portofoliu.