O zi cu șnur

Ce faci pentru tine, azi?

Dacă aș pleca din România, unul dintre lucrurile care mi-ar lipsi cel mai mult ar fi mărțișorul. Îmi place mult simbolul sosirii primăverii și, din câte știu, nu sunt multe țările în care există acest obicei. Ca mulți dintre noi, nici eu nu agreez tot zgomotul comercial care se stârnește în jurul sărbătorilor, indiferent de numele și scopul lor.  Bucuria de a dărui orice, chiar și un gând, nu ar trebui să fie alterată de presiunea de a face un cadou important, prețios în bani sau semnificație. Nu trebuie să dovedim nimic atunci când dăruim. A ne gândi la cineva și a-i arăta asta, prin orice fel de gest, este în sine un dar.

Mi se întâmplă și mie să nu știu ce aș putea oferi atunci când apare cuvântul TREBUIE în propoziție. Sau să-mi fie mai ușor să fac mici cadouri fără nicio ocazie, doar pentru că atunci am inspirație. E ok și așa. Așa s-a născut ideea melcilor cu dedicație, tocmai pentru că am vrut să creez ceva care ar putea fi dăruit oricând, nu doar de mărțișor.

Dacă tot a venit vorba, colecția mea de melci cu dedicație s-a completat cu două variante de melci moto.

Nici Alex nu a scăpat și azi a primit un mărțișor... cu șorț, cum altfel?

Vreau să mulțumesc tuturor celor care au comandat melci până acum, un mărțișor mai frumos nici că puteam să primesc! Și ca să închei capitolul acesta (oare?), mi-am adus aminte de unul dintre primii mei melci „de ocazie”, desenat acum patru ani, dacă nu mă înșel. Ți-l prezint pe Melcțișor:

Tot din arhivă, din perioada în care desenam un mini copăcel pe zi, am ales primele înfloriri de primăvară, să ne pregătim împreună sufletul pentru ceea ce urmează.

Am tot vorbit despre cum facem cadouri. Întrebarea pe care o pun eu azi este alta:

Ce faci pentru tine de mărțișor? Cum faci ca această zi să fie una specială, pentru tine? Ce-ți oferi ție?

Eu am avantajul de a nu depinde de un program sau de un șef. Îmi pot oferi o zi în care să mă joc cum vreau cu orele mele. Deocamdată e înnorat și rece în București. Natura a stropit cu puțin verde pe pământul din grădinile dintre blocuri, aproape că aud seva gâlgâind prin copaci și mugurii pârâind în magnolii, dar nu e suficient ca să mă scoată la plimbare. Am fost de dimineață la o cafea, am făcut niște pași. Pentru restul zilei am de gând să citesc și să fac doar ceea ce am chef să fac. Inițial nu am plănuit să scriu această scrisoare. Dar am avut chef de scris, așa că iată-mă din nou, la tine în „cutia poștală”. Iar dacă iese puțin soare, cine știe...

Oricum ar fi viața ta organizată, sper să poți să-ți oferi măcar o jumătate de oră sau o oră din această zi, pentru o activitate care îți aduce bucurie. Abia aștept să îmi spui ce plănuiești pentru azi sau cum ai petrecut ziua, dacă vei citi scrisoarea mea mai târziu.

Îți mulțumesc pentru că ai citit, îți doresc să ai o zi la care să-i pui șnur și o primăvară înfloritoare!