Ion Vinea în Observator cultural
Semeni cu floarea-soarelui când e ostenită
Antologia poeziei românești de dragoste din Observator cultural, numărul 1247
„ Mâinile tale sunt albe și cinstite și ochii tăi sunt de la Dumnezeu, cum și-i închipuie călugării, albaștri. Semeni cu floarea-soarelui când e ostenită. Dacă vrei vom merge lung pe chei de-a lungul apelor supuse sorții lor, vei ști atunci că tu ești cea chemată și ai să-mi fii ca steaua preacurată când toate rănile vechi mă dor. ” Întîlnire, de Ion Vinea, pseudonim pentru Eugen Iovanaki (1895 - 1964), un poet despre care poți afla mai multe aici.
„Port masca celui care-am fost, îi știu și vorba pe de rost, prin ochii lui mă uit la lume, și mai purtăm și-același nume. E prea destul ca să-mi îngîn că totul trece, eu rămân.” Ion Vinea, GLOSAR - din volumul Ora fîntînilor, Editura pentru literatură, 1967
Cafeaua trece, eu rămân.
Și încă o poezie aleasă de mine:
„EZITĂRI Plouă de peste veacuri pe lumea de cenușă. Paianjeni vagi prin neguri țes pacea din cetate, nedeslușit căințe gem între vis și noapte și ursitori la lucru șoptesc din ușă-n ușă. ...Să chemi din alte timpuri uitatele greșeli, să-ndemni tăcerea moartă din tine, să cuvinte, - și-n spaima ta să pregeți din nou și să te-nșeli, - același om de lacrimi, de rugi și jurăminte, - cînd mutele vedenii plutind fără puteri în soarta ta sînt încă și nu sînt nicăieri. 1938 ” Ion Vinea, Steaua somnului, din volumul Ora fîntînilor, Editura pentru literatură, 1967
Dacă vrei să mai vezi și alte ilustrații, o arhivă se află la mine în portofoliu.