E atât de primăvară că simt cum pereții apartamentului se strâng în jurul meu, o cămașă devenită prea strâmtă pentru sămânța din ce în ce mai grasă care vrea să iasă afară, eventual cu pocnet. Ca un dop de șampanie care după ce a tot scârțâit și s-a foit pe acolo, în gâtul dintre iarnă și primăvară, se aruncă chiuind în sus, fără să se gândească ce se v…
Keep reading with a 7-day free trial
Subscribe to sub copac to keep reading this post and get 7 days of free access to the full post archives.